Cinci din cele sase principale provocari pentru afacerile din regiunea de vest a Romaniei tin, in perceptia celor chestionati, de fiscalitate, de birocratie si de coruptie, conform unei cercetari realizate in Timis, Arad si Bihor de Business Days, una dintre cele mai mari platforme de business networking din Romania.

Pentru cei mai multi respondenti chestionati in cadrul cercetarii Business Days, principalul factor de succes in afaceri este reprezentat de echipa companiei, aceasta optiune de raspuns intrunind voturile majoritatii celor chestionati – cu exceptia profesionistilor, care au indicat inovatia drept factorul principal al succesului in business.

In ordinea descrescatoare a voturilor inregistrate, factorii care determina succesul in afaceri au fost: echipa, inovatia, planul de afaceri, ideea de afaceri, networking-ul, intelegerea si folosirea tehnologiei, sistemul de taxare si fiscalitatea, accesul la finantare facila, capitalul de pornire, nivelul competitional al pietei, suportul din partea autoritatilor si norocul.

Raspunsurile au indicat o anumita omogenitate de opinii intre antreprenori, manageri de top si manageri, pe de o parte, fata de grupul profesionistilor, de cealalta parte. Daca pentru primii cei mai importanti factori de succes indicati au fost, in ordine, echipa, inovatia si planul de afaceri, profesionistii au pus pe primul plan inovatia, apoi planul de afaceri, echipa si ideea de afaceri (ultimele doua la egalitate de voturi).

Daca diferentele de optiuni in ceea ce ii priveste pe profesionisti pot fi explicate prin competentele particulare ale acestora, competente mai apropiate de activitati intelectuale si creative decat de managementul efectiv al organizatiilor, a existat insa si o mica surpriza la analiza distributiei voturilor pe judete; astfel, bihorenii au plasat pe pozitia a treia intelegerea si folosirea tehnologiei, optiune plasata abia pe locul VI ca medie regionala. Printre explicatiile posibile se numara efectul de antrenare al investitiilor in IT&C declansat de dezvoltarea industriei de profil in judetul vecin Cluj.
In ceea ce priveste echipa insasi, abilitatile cel mai des mentionate de respondenti pentru dezvoltarea acesteia au fost urmatoarele: cresterea implicarii echipei, excelenta in relatiile cu clientii, comunicarea, dezvoltarea spiritului de echipa, motivarea si recompensarea, leadership si managementul echipei, atragerea talentelor, controlul rezultatelor, precum si intocmirea si implementarea planurilor de actiune. Din nou, s-au remarcat diferentele de viziune dintre grupul antreprenori-manageri si cel al profesionistilor: daca primii au aratat la unison ca nevoia lor cea mai presanta este cresterea implicarii echipei, profesionistii au mentionat in primul rand excelenta in relatiile cu clientii.

Se mai poate remarca, de asemenea, scorul egal inregistrat, in viziunea top managerilor, de dezvoltarea spiritului de echipa, motivarea si recompensarea, controlul rezultatelor, respectiv intocmirea si implementarea planurilor de actiune. De altfel, top managerii au fost singurii care le-au indicat pe ultimele doua drept abilitati esentiale, din nou o consecinta probabila a setului specific de competente cu care opereaza acest grup de respondenti.

Atunci cand au fost intrebati despre nevoile de training pentru care ar fi dispusi sa isi perfectioneze abilitatile cu cei mai buni experti, respondentii au indicat, in ordine: negocieri, vanzari, strategie, leadership, marketing, dezvoltare personala, comunicare, management, branding, taxare si fiscalitate.

Exista, de asemenea, o nevoie clar resimtita de suport din partea autoritatilor; la intrebarea „cat de mari sunt asteptarile de la administratia centrala pentru sprijinirea economiei locale?” in niciunul dintre judete nu s-a inregistrat o medie mai mica de 3 (pe o scala de de la 1 la 5). In judetul Arad s-a inregistrat cea mai mare diferenta dintre numarul de total de respondenti care au indicat o valoare de 5 si orice alta varianta de raspuns, fapt care arata clar ca managerii si oamenii de afaceri aradeni resimt lipsa sprijinului autoritatilor publice mai acut decat vecinii lor. Cum bine se stie, Aradul se afla pe ultimul tronson al autostrazii A1, inca nefinalizata, care ar urma sa lege Bucurestiul de vestul Europei, ca parte a Coridorului IV paneuropean de transport rutier; din acest motiv, deciziile administratiei centrale afecteaza direct economia judetului.

Pe de alta parte, cei chestionati par sa fie sceptici in ce priveste sprijinul administratiilor locale. La intrebarea „cum vi se pare modul de sustinere a afacerilor din regiune de catre administratiile locale?” in toate cele trei judete s-au inregistrat doar… trei voturi cu scorul maxim (5). Majoritatea relativa a raspunsurilor a fost in mijlocul scalei (77 de raspunsuri cu scorul de 3), insa, cumulate, „notele proaste” (scoruri de 1 si 2) au fost cele mai numeroase (99). Sentimentul de nemultumire este vizibil.

Fiscalitatea, cea mai mare problema pentru afaceri

Cu privire la provocarile intampinate de afacerile din regiune, sistemul stufos de taxare a fost unanim nominalizat ca fiind principalul obstacol; de altfel, a fost indicat ca atare de catre toate grupurile chestionate, de la antreprenori la profesionisti, dintr-o lista de 22 de probleme cu care se confrunta mediul de business. Pe locurile urmatoare s-au situat birocratia excesiva, impredictibilitatea fiscala si nivelul taxelor, urmate de coruptie si de zelul si injustetea organelor de control. Altfel spus, cinci din cele sase principale provocari pentru afacerile din vestul tarii tin, in perceptia celor chestionati, de politici publice si administrative, la care se adauga coruptia, la randul sau un efect secundar al unui sistem de reglementare care functioneaza defectuos.

Cercetarea derulata de Business Days, platforma de business networking ce organizeaza evenimentele regionale cu acelasi nume, s-a derulat pe un esantion de antreprenori, top manageri, manageri si profesionisti (experti) selectati din trei judete puternic dezvoltate economic din regiunea de vest a Romaniei: Timis, Arad si Bihor, ca preambul pentru urmatoare editie a Timisoara Business Days 2016.
La editia din acest an a Timisoara Business Days, care va avea loc in perioada 6-7 aprilie, sunt asteptati peste 1.000 de oameni de afaceri din regiunea de vest, din tara, dar si din regiunea transfrontaliera Ungaria-Serbia. Evenimentul va avea loc la Complex Senator ( Expovest Timisoara). Mai multe detalii despre program, speakeri si optiunile de inscriere puteti gasi la adresa http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/Homepage. Pentru cei interesati, in perioada 7-21 martie sunt active oferta „early bird” si oferta de loializare!

Fiecare antreprenor isi propune sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a transforma afacerea pe care o conduce intr-una de succes.

ADN Antreprenor este evenimentul care prezinta profilul antrepenorului roman si nisele in care s-au dezvoltat in ultimii 20 de ani afacerile antreprenoriale. In cadrul conferintei vor fi dezbatute si cele mai eficiente strategii de dezvoltare precum si provocarile si oportunitatile pe care le ofera mediul de afaceri romanesc in 2016, chiar de la antreprenorii care si-au demonstrat valoarea de-a lungul timpului.

Conferinta reuneste nume puternice din domeniul de business din Romania, antreprenori, specialisti si consultanti. Dintre speakeri amintim pe: Radu Timis, Presedinte, Cris Tim; Cristian Constantinescu, CEO, Noriel; Felix Tataru, Presedinte-fondator, GMP Group; Mihai Panfil, Owner, Origo; Cristian Logofatu, Co-Founder, Bittnet Systems; Andrei Popea, General Manager, FIVE’S International, Liviu Nistoran, CEO & Founder, Evolio si Florian Neagu, Director adjunct, Directia Stabilitate Financiara, BNR.

Evenimentul ADN Antreprenor este organizat de echipa revistei Biz pe 30 Martie, la Athénée Palace Hilton, Bucuresti.

Mai multe detalii despre program si speakeri regasiti pe site-ul evenimentului ADN Antreprenor. Detalii si acreditari de presa, la adresa de mail lelia.petrescu@revistabiz.ro.

Editia a VII-a e festivalului Serile Filmului Romanesc are nevoie de o echipa generoasa de voluntari. Pentru al doilea an consecutiv, la Iasi, voluntariatul se imbina perfect cu filmul romanesc: timp de cinci zile, tinerii dornici de a se implica intr-un eveniment cultural cu tenta cinematografica, au posibilitatea de-a face asta si de-a fi rasplatiti cu experiente unice, activitati interesante si un certificat important de voluntar.

Asociatia Studentilor Jurnalisti Iasi (organizatorul festivalului SFR) pretuieste voluntariatul, pentru ca sta la baza formarii tinerilor si le da posibilitatea de a interactiona cu oameni pe care altfel, ii pot vedea doar in filme, la televizor sau in ziare.
Festivalul se desfasoara in perioada 4-8 mai la Iasi, in mai multe locatii partenere. Daca te consideri implicat, energic, altruist, optimist si cu putere de organizare, atunci cu siguranta vom face festivalul cu ajutorul tau!

Aplica aici pentru selectia voluntarilor!

Data limita pentru inscrieri: 31 martie 2016; dupa care va urma perioada de selectie si training.

O editie cu documentare si cu zeci de invitati din lumea filmului romanesc

Ambasadorul cultural al festivalului: criticul de film Irina Margareta Nistor

Despre editia din 2016, care se anunta una la fel de valoroasa in ceea ce priveste invitatii, Andrei Giurgia, directorul festivalului: „Festivalul Serile Filmului Romanesc propune, pentru anul 2016, o noua abordare. Fiind singurul festival de film dedicat in intregime cinematografiei romanesti, editia de la anul va marca cateva date importante din istoria cinematografiei noastre. Productii noi, altele de referinta si documentare vor fi proiectate in cele mai importante zone istorice din Iasi. O alta etapa importanta in dezvoltarea festivalului o reprezinta promovarea si implicarea in proiect a tinerilor talentati care au ales sa faca performanta in tara sau in strainatate. La inceput de mai, vom sarbatori la Iasi filmul romanesc, asa cum se intampla de sase ani la rand.”

Iasul va gazdui peste 40 de personalitati din lumea filmului romanesc si a productiei acestuia (regizori, actori, scenografi, critici de film). O noutate a editiei a VII-a o reprezinta documentarele romanesti, care vor avea zile special dedicate vizionarii, dar si dezbaterii importantei lor in spatiul socio-cultural autohton. Filmele de lungmetraj din program se incadreaza in noutatile cinematografice ale anului 2015, dar vor fi sustinute si de valoarea productiilor vechi de zeci de ani, care au contribuit la dezvoltarea filmului romanesc.

BIZ si DDB Romania au lansat vineri, 19 februarie 2016 campania #suntuntaran, pentru reabilitarea termenului „taran”. In 4 zile de la lansarea campaniei, peste 18.000 de oameni au adoptat mesajul campaniei si au recunoscut ca sunt tarani, in site-ul dedicat acesteia, www.suntuntaran.ro.

DDB Romania si Revista Biz au lansat vineri, 19 februarie 2016, campania de reabilitare a termenului „taran”, #suntuntaran, alaturi de nume cheie, reprezentative pentru Romania de azi.

Tudor Giurgiu, Smiley, Virgil Iantu, Chef Nicolai Tand, Cristian China-Birta, Marius Tudosiei, Catalin Nastasoiu si multi altii au acceptat sa fie promotorii campaniei si sa se asocieze deschis cu titulatura „taran”, pentru a trage un semnal de alarma asupra denaturarii acestui termen.

Astazi, termenul taran a ajuns sa aiba preponderent conotatii peiorative, sinonim cu badaran, necioplit sau mitocan. A ajuns un cuvant care denota rusine pentru cei asociati cu acest termen si aduce, dupa sine, o schimbare perceptuala importanta. Campania #suntuntaran este demersul de a restabili asocierile primare ale termenului (simplitate, cinste, modestie, ca sa numim doar cateva) si, implicit, demersul de a ne reaminti ca toti suntem tarani la a doua sau a treia generatie.

Revista Biz este de 16 ani un sustinator puternic al valorilor autentice romanesti, astfel ca selectionarea acestui mesaj a fost un pas natural, in special in 2016, anul in care este nevoie mai mult ca niciodata sa spunem lucrurilor pe nume.

„Nu am pornit campania pentru ca idealizam taranii sau pentru ca ne dorim sa devenim mai tarani decat cei de la sate, ci pentru a ne reaminti ca acest cuvant este folosit gresit. Si, mai ales, pentru ca vrem sa il folosim corect! La a doua sau a treia generatie, cu totii suntem tarani.

Imediat dupa lansare s-a vazut teama multora de a se asocia cu acest termen. Reactiile pozitive au fost insa covarsitoare, iar campania a fost numita <<o adevarata revolutie>>. Le multumim oamenilor curajosi care ne-au fost alaturi, tuturor persoanelor publice care s-au asociat deschis si au recunoscut ca sunt tarani. Le multumim si tuturor celor care sunt deschisi la mesajul nostru si care l-au adoptat deja sau o vor face pe parcursul campaniei.”, a declarat Marta Usurelu, redactor sef la Revista Biz.

„Se vorbeste foarte des despre schimbare, insa stim cu totii ca nu este important doar sa emitem pareri, ci sa adoptam pozitii clare si sa spunem lucrurilor pe nume. Este un semnal important atunci cand una dintre publicatiile cu cea mai puternica si relevanta voce din presa romaneasca alege sa abordeze un subiect atat de puternic. Ne-am bucurat ca am fost pe aceeasi lungime de unda cu cei de la Biz si am conturat si pus in practica o campanie pe care ne-o dorim memorabila, intr-un sens foarte practic: sa ne aducem aminte adevaratul sens al cuvantului „taran” si sa nu-l mai asociem cu tot ce se intampla rau in jurul nostru. Suntem pe drumul cel bun, iar dovada o reprezinta cei peste 18.000 de romani care au adoptat mesajul pe www.suntuntaran.ro si pe profilul lor din retelele sociale, dar si miile de comentarii pozitive.”, a declarat Costin Milu, Creative Director DDB Romania.

Reactiile au fost vizibile, imediat dupa lansarea campaniei. Promotorii campaniei au postat puternic pe retelele sociale, iar mesajul s-a propagat rapid in mediul online, dar si in randul publicului larg. Gestul de a recunoaste #suntuntaran este mai mult decat un simbol, este o actiune si un angajament de a remedia natura acestui termen.

Numarul oamenilor care isi iau acest angajament creste de la zi la zi, iar campania este abia la inceput.

Conform cifrelor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea totala a retail-ului online autohton a crescut de la 1,1 Miliarde EUR in 2014 la peste 1,4 Miliarde EUR in 2015. Unele companii din domeniu considera chiar ca valoarea se apropie mai mult de pragul de 1,5 Miliarde EUR. Cifra face referire exclusiv la produsele fizice comercializate online (indiferent de natura lor) si nu la servicii, plati de facturi la utilitati, bilete de avion, rezervari hoteliere sau de vacante si calatorii, bilete la spectacole etc.

GPeC este, de 11 ani, cel mai important eveniment de e-commerce din Romania care, printre altele, centralizeaza datele si publica in fiecare an raportul oficial al pietei romanesti de comert electronic. Iata care sunt principalele statistici pentru anul recent incheiat, potrivit raportului.

Potrivit ultimelor date disponibile, Romania are in prezent aprox. 19,8 milioane de locuitori din care 13 milioane au varsta cuprinsa intre 16 si 55 de ani, iar 11 milioane sunt utilizatori de Internet, comparativ cu decembrie 2014 cand numarul internautilor era de aprox. 10 milioane. Astfel, rata de penetrare a Internetului a crescut de la 49,76% la sfarsitul anului 2014 la aprox. 56% la finele anului 2015.

Din cele 11 milioane de utilizatori de Internet, 6,7 milioane au facut cumparaturi online vreodata. Majoritatea prefera sa foloseasca inca desktop-ul atunci cand cumpara online, dar Mobile-ul a crescut spectaculos in 2015, iar trend-ul se amplifica in decursul acestui an. Astfel, in ultimele luni ale anului 2015, peste 50% din traficul marilor magazine online a fost generat de dispozitive mobile.

1,4 milioane de romani au cumparat online prin intermediul unui dispozitiv mobil, iar aprox. 850.000 prin intermediul unei aplicatii mobile. In prezent, rata de penetrare Mobile in Romania este de peste 100%, existand mai multe sim-uri active decat populatia tarii.

Rata de penetrare a dispozitivelor mobile de tip smartphone a cunoscut o ascensiune fulminanta in ultimii 4 ani. Daca in Romania anului 2012 existau aprox. 2,5 milioane de smartphones, in prezent numarul acestora depaseste 10 milioane, indicand o rata de penetrare de peste 50%.

Un cumparator online face, in medie, 8,2 achizitii pe an – in usoara crestere fata de anul 2014 cand media era de 8,1 si fata de anul 2013 cand cifra era de 7,9 achizitii/an. In schimb, cumparatorii online romani prefera in continuare si intr-o majoritate covarsitoare de aprox. 90%, sa plateasca ramburs (in numerar, la livrarea produselor). Desi procentele au mai crescut usor, doar 6-7% sunt plati online prin card si 3-4% plati prin alte metode decat numerar sau card, cum ar fi: online banking, micro-plati prin sms etc.

Totusi, potrivit oficialilor Visa, numarul de tranzactii online platite prin carduri Visa la magazinele online a crescut cu 20-25% in 2015 fata de 2014. Tot cifrele Visa arata ca romanii cheltuiesc mai mult la magazinele online din strainatate decat la cele autohtone, valoarea medie a unei tranzactii fiind de 58 EUR in cazul magazinelor de peste hotare si de 40 EUR in cazul magazinelor online din Romania.

Numarul magazinelor online care inregistreaza activitate comerciala constanta a ramas in 2015 la acelasi nivel cu anul 2014, respectiv aprox. 5.000 de magazine online. Potrivit cercetarilor GPeC exista, insa, peste 20.000 de website-uri pe domeniu .ro care au functie de „adauga in cos”, asadar teoretic numarul de website-uri de comert electronic este semnificativ mai mare. Practic, doar cele 5.000 din acestea (cele la care ne raportam mai sus) genereaza trafic suficient de important si constant in timp, in asa fel incat sa poata fi luate in calcul.

Se estimeaza ca din cele 5.000 de magazine online active in peisajul e-commerce romanesc, aprox. 200 sunt afaceri medii si mari, adica depasesc cel putin pragul de 1 Milion EUR cifra de afaceri anuala.

Din totalul de 5.000 de magazine, 1.374 sunt inrolate in standardul de securitate 3D Secure, comparativ cu 1.173 la finele anului 2014.

In Romania exista, in prezent, aprox. 14,5 milioane de carduri inrolate in sistemul 3D Secure, dar din acestea doar 1.329.919 sunt activate in sistem, adica sunt folosite efectiv in tranzactionarea online.

Din punct de vedere al platilor online prin card, volumul total inregistrat in 2015 depaseste cu mult bilantul pe 2014, respectiv: 514 milioane EUR au fost generate de plati online prin card in 2015 (e-tail, dar si servicii, travel, plati utilitati etc.), comparativ cu 337 milioane EUR inregistrate in 2014. Din cele 514 milioane EUR, RomCard a generat un volum de 394 milioane EUR, iar procesatorul mobilPay un volum de aprox. 120 milioane EUR – ambele companii inregistrand cresteri semnificative in 2015 fata de 2014.

Facand abstractie de modalitatea de plata preferata, principalele categorii de produse vandute in 2015 au fost, in aceasta ordine: produsele din gama Electro-IT (ex.: PC si componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice si electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion si subsidiare (imbracaminte, incaltaminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casa si decoratiuni, precum si produsele destinate copiilor (de la jucarii pana la articole pentru copii de tip: carucioare, vestimentatie, consumabile etc.).

Din punct de vedere al valorii cosului mediu, segmentul Electro IT a inregistrat o scadere in 2015 comparativ cu 2014, de la 800 RON in 2014 la aprox. 680 RON in 2015, dar numarul de tranzactii a crescut. Produsele destinate copiilor au ramas pe o linie similara atat in 2014, cat si in 2015, valoarea medie a unei tranzactii fiind de aprox. 210 RON.

Cresteri ale valorii cosului mediu au inregistrat produsele din gama Fashion de la 160 RON in 2014 la 180 RON in 2015, precum si produsele din categoria Home & Deco de la 180 RON in 2014 la 220 RON in 2015, romanii cheltuind mai mult pe aceste categorii.

Doar in ziua de Black Friday 2015 s-au vindut online produse in valoare totala de aprox. 100 milioane EUR, inregistrandu-se o crestere considerabila fata de Black Friday 2014, cand valoarea era situata la aprox. 75 milioane EUR.

Fara a putea fi punctat un motiv anume, statisticile provenite de la principalii jucatori precum si de la retelele de afiliere arata ca romanii cumpara online cel mai mult in zilele de miercuri si joi ale fiecarei saptamani.

Principalele beneficii si servicii pe care romanii si le doresc de la magazinele online sunt, pe rand: transport gratuit, promotii si reduceri de pret, costul transportului in cazul returului sa fie suportat tot de magazinul online (chiar daca legislatia in vigoare prevede ca intra in sarcina cumparatorului), iar livrarea produselor achizitionate sa fie facuta cat mai repede.

“Piata romaneasca de e-commerce continua sa creasca de la un an la altul, iar cifrele tocmai publicate demonstreaza acest lucru. Nu cred ca gresesc cand zic ca industria de e-commerce este printre putinele din Romania post ‘89 care urmeaza – fara oprelisti – o curba ascendenta”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

In privinta tendintelor si a asteptarilor consumatorilor de la magazinele online, Andrei Radu puncteaza:

“Traim in secolul vitezei, deci clientul vrea ca totul sa se intample cat mai repede, daca se poate ieri si nu azi. Magazinele online si companiile de curierat trebuie sa fie neaparat pregatite pentru a raspunde acestei nevoi.

Apoi se contureaza un shift foarte important in piata: daca pana de curand pretul produselor era factorul decisiv in decizia de cumparare, acum pretul cel mai mic nu inseamna totul – cumparatorii incep sa se orienteze catre calitatea serviciilor si catre serviciile post-vanzare, catre timpul de raspuns rapid din partea comerciantului si – chiar daca este covarsitor inca in decizia de cumparare – pretul nu mai inseamna hotarul peste care nu se trece. Calitatea serviciilor devine din ce in ce mai importanta.

Deloc in ultimul rand, magazinele online trebuie sa fie in pas cu tehnologia si ma refer aici la optimizarea site-urilor pentru dispozitivele mobile. Mobile Commerce-ul a devenit deja prezentul si nu un trend de viitor, iar magazinele trebuie sa inteleaga acest lucru.”

De acum, utilizatorii Zelist Monitor au posibilitatea de a accesa instant capturi de ecran ale articolelor din presa online care ii intereseaza. Aceste screenshot-uri pot fi incluse ulterior in analizele custom sau pot fi folosite in rapoarte.

Optiunea de screenshot este valabila in fiecare cont de client Zelist Monitor, pentru mentionarile din presa online in care apare expresia monitorizata. Capturile de ecran pot fi accesate in rubrica “Aparitii”, in fereastra fiecarui articol, deasupra meniurilor dropdown pentru relevanta si sentiment.

Zelist Monitor şi Klarmedia anunţă încheierea unui parteneriat pentru monitorizarea tuturor surselor relevante din presa tradiţională, digitală şi social media.

Prin acest parteneriat, cele două companii îşi propun să le ofere clienţilor servicii complete de monitorizare şi analiză media. Zelist Monitor şi Klarmedia îşi vor pune în comun capabilităţile tehnice şi umane în realizarea unor pachete de servicii 365, care vor răspunde tututor solicitărilor privind monitorizarea unui brand, a unei campanii sau a unui eveniment din România.

Clienţii ambelor companii vor avea astfel acces la cea mai completă ofertă de monitorizare din România: presa scrisă, radio, TV, presa online, bloguri, forumuri, agregatoare de presă, reţele de socializare (pagini publice de Facebook, conturi de Twitter, Instagram, Youtube, Google Plus, Ask.fm, Foursquare, LinkedIn).

Pentru a oferi servicii complete de monitorizare, cele două companii vor alătura performanţele tehnologice şi expertiza în monitorizarea digitală, specifice Zelist Monitor, capabilităţilor umane necesare în proeictele custom şi accesului la sursele audio-video şi presa tipărită, oferite de Klarmedia.

Despre Zelist Monitor

Zelist Monitor este cel mai complet serviciu de monitorizare social media şi presă online din România. Platforma dezvoltată de compania TreeWorks în 2010 este utilizată de peste 50% din clienţii care folosesc servicii de monitorizare în România. Zelist Monitor le permite utilizatorilor să aibă o viziune de ansamblu a social media din spaţiul .ro, precum şi a impactului asupra brandurilor. În prezent, Zelist Monitor monitorizează 23.000+ pagini publice de Facebook, 370.000+ conturi de Twitter, 360.000+ conturi de Instagram, 89.000+ bloguri, 3.500+ surse de presă online şi 140+ forumuri.

Despre Klarmedia

Klarmedia este un nume nou pe piaţa din România., în start-up fiind implicaţi doi dintre cei mai experimentaţi oameni din industria de monitorizare media: Ionuţ Anastase şi Octavian Petrescu. Departamentul de Client Service este condus de Liviu Gerea, aceasta având o experienţă de peste 15 ani in industrie. În plus faţă de serviciile de monitorizare a presei traditionale şi moderne, compania propune industriei de comunicare servicii precum evaluarea activităţii de PR prin KPIs stabiliţi pentru fiecare client în parte, în funcţie de specificul business-ului şi tipul de audienţă, crisis communication assistance, alerte în timp real, ad-hoc searches, transcripturi pentru ştiri, emisiuni, conferinţe de presă şi orice alte înregistrări puse la dispoziţie de clienţi.

Universul media este caracterizat, asemenea mediului online, de dinamism, iar noile tehnologii accelereaza schimbarea si creeaza noi oportunitati de comunicare, de consum, precum si de interactiune. Pe 26 noiembrie, la a treia editie Future of Media, vei afla tendintele care pot defini lumea digitala in anul 2016!

Evenimentul va reuni specialisti din media, advertising, marketing, e-commerce si bloggeri, iar participantii vor putea dezbate alaturi de acestia subiecte actuale, precum cele mai noi idei din advertising sau trendurile in consumul media. Iar cele de mai sus, dar si detalii despre cele mai utile instrumente pe care sa le adaugi activitatii tale online reprezinta doar o parte din motivele participarii la dialog si la schimbul de practici alaturi de invitatii conferintei.

In cadrul a 3 sesiuni interactive, impreuna cu Alexandra Iavorschi (Managing Director, StarcomMediaVest Group), Orlando Nicoara (Antreprenor online), Anca Nuta (VicePresident, Identity & Communication Director, Unicredit Bank), Robert Berza (General Manager, Zoot Romania), Claudiu Serban (Owner, CLS Media), Marius Coman (M2M Country Sales Manager, Vodafone Romania), Ioana Filip (Executive Creative Director, MRM/McCann), George Zahiu (Program Director, Europa FM), Lucian Mandruta (Jurnalist), George Buhnici (Realizator TV & Co-fondator Cavaleria.ro) vei afla contextul si principalele evenimente care au caracterizat anul 2015, dar si cele mai noi perspective privind anul 2016 pentru canalele si continutul media.

Evenimentul este organizat de Evensys in parteneriat cu Vodafone Romania, Bitdefender si Unicredit Bank.

Detalii complete despre eveniment si inscriere sunt disponibile pe site-ul dedicat: www.futureofmedia.ro, unde in data de 26 noiembrie veti putea urmari transmisiunea live a sesiunilor.

Peste 36% din antreprenorii din București și zona de sud a României afirmă că și-ar dori să afle de la cei mai buni lideri din domeniu cum să realizeze o strategie de succes, să dezvolte un plan marketing (33%) și să își perfecționeze arta negocierii (31%). În opinia lor, cele mai promițătoare domenii de dezvoltare sunt IT&C (85%), agricultura (61%) și dezvoltarea software (60%).

Antreprenorii din București și zona de sud a României consideră că dezvoltarea și motivarea personalului reprezintă principala problemă cu care se confruntă în acest moment, arată un studiu realizat de Business Days România, elaborat în perioada octombrie-noiembrie pe un eșantion de 230 de antreprenori și manageri din București și orașele din împrejurimi. Întrebați “Care sunt principalele probleme cu care se confruntă oamenii de afaceri din regiune?” participanții la studiu au indicat dezvoltarea și motivarea personalului ca fiind cel mai important domeniu. În plus, oamenii de afaceri din regiune acuză birocrația excesivă, sistemul stufos de taxare și impredictibilitatea fiscală ca fiind cele mai mari provocări la adresa afacerii lor.

Alte probleme cu care se confruntă antreprenorii din zonă sunt taxarea și fiscalitatea, brandingul și setarea strategiei. În ceea ce privește așteptările oamenilor de afaceri de la administrația centrală, doar 27% din respondenți au afirmat că acestea sunt “foarte mari”. În același timp, antreprenorii au apreciat că implicarea autorităților locale în susținerea afacerilor din regiune este foarte slabă (38%).

Antreprenorii chestionați consideră că domeniile în care regiunea de sud a țării poate performa sunt IT&C (85%), agricultura (61,9%), industria software (60,3%), serviciile (58,7%) și turismul (46%). Studiul Business Days România mai dezvăluie că cei mai importanți factori pentru succesul unei afaceri sunt echipa, inovația și networking-ul.

“Antreprenorii din zona de sud a României caută soluții pentru dezvoltarea afacerii lor în condițiile în care provocările de la nivelul administrației pot încetini ritmul de creștere al afacerii lor. În acest sens, sfaturile, modelele de succes și sesiunile de networking îi ajută să găsească cea mai bună cale spre succes. Credem că experianța altor antreprenori este cât se poate de utilă pentru cei care sunt hotărâți să ăși urmeze visul și au ambiția de a merge mai departe”, a declarat Laszlo Pacso, fondator și coordonator Business Days.

Anul acesta, evenimentul București Business Days va avea loc în perioada 8-9 decembrie 2015 la Willbrook Platinum. Înscrierile pentru toți cei care vor să participe sunt deschise, în limita locurilor disponibile. Detalii şi înscrieri găsiți aici: http://www.businessdays.ro/Evenimente/Bucuresti-2015/Inscriere. La eveniment vor fi prezenți peste 1.000 de antreprenori și manageri din toate regiunile României.

Din temele conferinței București Business Days menționăm: “Criza resurselor umane și modul în care vor influența tendințele de pe piața de muncă. Evoluția economiei globale”. Workshop-urile vor avea teme precum “Arta deciziilor în condiții de incertitudine și schimbare”, “Managementul timpului și tehnici de organizare”

Începând de anul acesta platforma Business Days organizează Gala Business Days, eveniment în cadrul căruia

vor fi premiate acele companii, antreprenori și manageri din spatele lor care s-au remarcat la următoarele capitole: performanta, excelența, inovația și impactul social.

Peste 300 de oameni din elita mediului de business din România vor lua parte la Gala Business Days.

Saptamana trecuta a avut loc a 14-a editie a conferintei Zilele Biz. Timp de cinci zile, evenimentul a reunit manageri, antreprenori, inventatori, consultanti, investitori, ONG-uri si profesionisti in marketing si publicitate intr-un demers unic care analizeaza tendintele din cinci domenii cheie in activitatea de zi cu zi: Antreprenoriat, Inovatie, Management, CSR si Media & Marketing.

Conferinta a reunit lideri si nume mari din businessul romanesc, dar si speakeri internationali, care au prezentat noul mod in care se fac afacerile, cu focus pe valoare si implementare.

Invitatii au vorbit in egala masura despre esec si succes, despre munca asidua din spatele unui proiect reusit si despre rolul fundamental pe care il au ideile in business, dar si despre procesul de decizie si implementare. Mai mult, au oferit solutii provocarilor din contextul actual, marcat de evolutiile tehnologice.

O mare reusita a acestei editii a fost audienta conferintei care a reunit profesionistii din piata si care a impus in fiecare zi un ritm puternic prezentarilor si a solicitat vorbitorii cu intrebari si comentarii pline de substanta.

“Am adus pe scena evenimentului oameni pentru care vorbesc realizarile si companii care au inteles ca cel mai bun «company profile» este reprezentat de activitatea si reusitele echipei si m-am bucurat sa vad ca in acest spirit s-au prezentat proiecte, afaceri si idei care au atras multe aplauze si felicitari. Exista speranta! Este mesajul clar pe care evenimentul l-a transmis in fiecare sesiune. Iar invitatii nostri vor fi multa vreme, de acum inainte, in atentia lumii de business. Convinsa ca i-am ales pe cei mai buni dintre cei buni, vreau sa multumesc fiecaruia in parte pentru prezenta, asa cum vreau sa le multumesc celor care au venit cu trenul, cu masina si avionul, din intreaga tara pentru a fi alaturi de noi, dar si celor care si-au luat concediu si au fost in fiecare zi, la Zilele Biz” a declarat Marta Usurelu, redactor sef si actionar majoritar al revistei Biz.

Marta Usurelu, redactor sef Biz

Invitatii de la Zilele Biz

Zeci de speakeri au prezentat afaceri, oameni, idei si studii de caz inedite. Astfel ca participantii au fost invitati sa ia parte si la sesiuni si workshop-uri dedicate celor cinci segmente de business.

In Ziua de Antreprenoriat s-a vorbit cu cartile pe masa despre ce inseamna sa ai un business in Romania. Am aflat ca succesul unei companii se datoreaza in mare parte angajatilor, ca liderilor le este greu sa formeze o echipa buna, ca nu oricine cu o idee buna poate fi antreprenor si ca sunt mai bune zece idei proaste puse in practica decat una sclipitoare, dar neexploatata. Doar cei care joaca corect si isi asuma responsabilitatea pot castiga un loc bun in domeniul in care intra.

„O calitate importanta a antreprenorului este o buna capacitate de analiza si sinteza. Un business plan bun trebuie sa fie inteligibil, concret, o scrisoare scurta”, spune Radu Georgescu, partener fondator GECAD Group, care adauga ca „marile companii din zilele noastre nu au fost primii jucatori pe piata, ci doar au avut un business plan bine executat.”

Pentru Dragos Petrescu, CEO City Grill, responsabilitatea este calitatea cea mai pretioasa a unui antreprenor. „Astazi trecem mai mult ca niciodata prin momentul T zero, pentru ca este un punct de schimbare majora in industrie. Tragedia din clubul Colectiv ne obliga la rescrierea regulilor pentru viitorul industriei. In urmatoarea perioada se vor inchide localuri pe capete. Ai un teren perfect de actiune acum, cum nu aveai in urma cu trei patru ani”, a conchis Dragos Petrescu.

Daniel Bobu, Director, Enterprise Marketing, Enterprise Business Unit la Vodafone Romania, a prezentat modul in care Vodafone ajuta initiativele antreprenoriale, dar si businessurile cu vechime in piata sa profite de noile tehnologii pentru a obtine un avantaj competitiv. Un factor important, dar de multe ori neglijat in antreprenoriat, este creativitatea, fapt subliniat de Anca Nuta, Head of Identity & Communication la UniCredit Bank, o companie care a decis sa sustina ideile creative ce se concretizeaza in demersuri antreprenoriale.

Ziua de Inovatie a fost deshisa de reprezentantul MB Telecom, singura companie din lume care a castigat de doua ori Marele Premiu al Salonului de Inventii de la Geneva. Dupa introducerea pe piata a tehnologiilor inovatoare Roboscan, MB Telecom a inregistrat o crestere de 700% a cifrei de afaceri. Adrian Bizgan a prezentat un studiu realizat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), conform caruia o crestere a cheltuielilor de cercetare dezvoltare cu 0,1% din PIB ar putea sa creasca veniturile PIB cu aproximativ 1,2% pe termen lung.

Tot in aceasta zi a fost prezentat si studiul TRUTH ABOUT GLOBAL BRANDS, lansat in exclusivitate in Romania de Truth Central, parte a grupului McCann. Studiul a fost realizat pentru a vedea modul in care tehnologia schimba brandurile si atitudinea consumatorilor fata de schimbarile din peisajul actual al globalizarii. Oportunitatile economiei digitale si felul in care inovatiile tehnologice transforma deja orasele si afacerile, mutandu-le in zona smart, au fost detaliate de Andrei Cepoi, Manager de vanzari ICT la Telekom Romania.

Liderul este cel care lumineaza pe cei din jurul lui, a declarat Mihai Ghyka, Consultant Dalprincipe Consulting, la Ziua de Management. Mihai Ghyka a venit la Zilele Biz cu o abordare diferita si a facut portretul a trei tipuri de lideri: arhitectul, pescarul si pilotul. Afla ce fel de lider esti aici. De oricare tip ar fi, “liderul trebuie sa aiba integritate”, considera Radu Ionescu, Director General Docentris.

O alta concluzie a zilei a fost ca, atunci cand ajungi pe o pozitie de management, nu mai conteaza in primul rand ce crezi si gandesti, ci ce cred si gandesc ceilalti despre tine. “Nimic nu e gratis. Orice inseamna beneficii mai multe, vine la pachet cu responsabilitati si sacrificii si mai mari”, considera Madalina Uceanu, Managing Partner, CareerAdvisor.

Ziua de CSR a venit si cu strategii de fundraising si concluzii simple, dar greu de asumat. Cea mai buna metoda de fundraising este de a spune cat mai bine povestea si nu de a negocia sponsorizari. O alta idee care ar trebui asumata este faptul ca ar trebui sa se transforme corporate social responsibility in human social responsibility.

Aceasta zi a venit si cu momente emotionante povestite de Iulian Angheluta, care coordoneaza actiunile Asociatiei Free Miorita:“Nu vreau sa va spun despre emotia pe care au simtit-o copiii cand au apasat pe intrerupator. Am plans alaturi de oameni care au aprins becul si am fost socat sa vad multi oameni si companii care nu se implica desi au resurse.”

Flavia Popa, Secretar General al BRD Groupe Société Générale, a subliniat felul in care, sprijinind cultura, companiile pot ajuta la promovarea valorilor si modelelor cu adevarat valoroase, ce pot duce o comunitate si o societate la urmatorul nivel de dezvoltare.

Ultima zi, Ziua de Media & Marketing, a adus idei care au captat atentia, dar care au si intrigat publicul. Unele dintre ele au fost prezentate de Felix Tataru, presedintele-fondator al GMP Group, iar doua concluzii interesante sunt faptul ca “Extrovertii fac miscari rapide, introvertii fac miscari adanci.” si ca “Nu poti sa folosesti lucruri ale trecutului pentru a le duce in viitor.”

Felix Tataru a vorbit de asemenea despre diferenta dintre transformare si schimbare, explicand ca “Schimbare inseamna sa te uiti la ceea ce nu merge si sa imbunatatesti. Transformarea inseamna sa imbunatatesti din ceea ce ai cel mai bun.” Dar trebuie inteles ca “Ori ne transformam, ori murim. O schimbare minora, graduala, poate sa ne omoare, iar o schimbare radicala poate sa ne salveze.”

A urmat o sesiune “semnata” Aneta Bogdan, Managing Partner al Brandient, companie inclusa in prestigiosul HALL OF FAME REBRAND, care a dezbatut intr-un mod unic provocarile industriei creative locale in contextul transformarilor tehnologice, legislative, dar mai ales, in contextul schimbarii competitiei globale. Aneta a invitat in premiera la un eveniment dedicat comunitatii de marketing, publicitate si comunicare un CFO sa vorbeasca despre felul in care modificarile fiscale din ultima perioada au un impact major asupra acstui industriei creative.

Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient

Schimbarea este o constanta in viata noastra, dar si in cea a brandurilor, iar Stjepan Udovicic, Marketing Director la Orange Romania, a venit cu informatii pretioase desprinse din recenta schimbare realizata de companie la nivel de arhitectura de brand, dar si de servicii. Tot in aceasta zi s-a vorbit despre tipurile de mesaje cu care rezoneaza consumatorii. Mai multe idei bine fondate au reiesit din concluziile studiilor Nielsen in ceea ce priveste cele mai credibile forme de publicitate, cum rezoneaza diferitele generatii cu temele abordate in advertising si care este legatura dintre incredere si actiune.

Mai multe stiri de la Zilele Biz puteti citi pe site-ul Revistei Biz.