Astazi, 21 Aprilie 2016, a fost lansat evenimentul de referinta in e-commerce-ul romanesc – GpeC 2016 – a 11-a editie anuala. Potrivit organizatorilor, incepand de astazi si pana in noiembrie urmeaza 8 luni de evenimente e-commerce Premium care se vor desfasura sub egida GPeC 2016. Data fiind cresterea accelerate din ultimii ani a acestei piete este si normal ca evenimentul sa cunoasca un numar din ce in ce mai mare de participanti.

GPeC 2016 va debuta cu evenimentul GPeC Summit 25-26-27 Mai, 3 zile intensive de conferinta si workshop-uri, in cadrul carora invitatii si trainerii sunt unii dintre cei mai mari specialisti romani si internationali din domeniile comertului electronic si digital marketing-ului.

GPeC Summit, 25-26-27 Mai 2016 – 3 zile de continut E-Commerce Premium!

GPeC Summit – cel mai important eveniment de e-commerce din Romania se va desfasura la Bucuresti, timp de 3 zile (25-26-27 Mai) si va reuni principalele magazine online si specialisti e-commerce din regiune.

Pe scena GPeC Summit vor urca nu mai putin de 8 speakeri internationali – toti experti practicieni, recunoscuti la nivel global drept adevarate autoritati in E-Commerce si Digital Marketing:

• Alex Langshur (Co-Founder Cardinal Path & Director Emeritus Digital Analytics Association)
• Daniel Waisberg (Google Analytics Advocate)
• David Darmanin (Founder Hotjar)
• Karl Gilis (Co-Founder AGConsult)
• Marie Polli (Senior Optimization Strategist ConversionXL)
• Brian Dean (Founder, CEO and SEO Blogger Backlinko)
• Chris Hague (Communications & Marketing Manager ZoomSphere)
• Paul Rouke (Founder & Director of Optimisation PRWD

Alaturi de speakerii internationali vor urca pe scena GPeC Summit cei mai buni specialisti autohtoni, iar cele 3 zile de eveniment vor fi “un adevarat festin de E-Commerce Premium”, potrivit organizatorilor:

Ziua 1, 25 Mai 2016 – Conferinta GPeC & GPeC E-Commerce Expo

• 1 zi de Conferinta Premium, plina de keynote-uri si panel-uri de dezbatere cu speakeri WOW, internationali si romani;
• Subiecte de maxim interes: Optimizarea Conversiilor & Usability, Marketing Online, Split Testing, Targetare Comportamentala & Personalizare, SEO, SEM, Web Analytics, E-Commerce Tools, Logistica & Curierat, Studii de Caz;
• Cifre, statistici si tendinte de evolutie despre comertul online romanesc si european / market insights;
• GPeC E-Commerce Expo: magazinele online se intalnesc si discuta cu principalii furnizori de solutii si servicii de comert electronic din Romania;
• GPeC E-Commerce Party: dezlantuim networking-ul in super muzica si super petrecere!

Ziua 2 si Ziua 3, 26 & 27 Mai 2016 – Workshopurile GPeC

• 2 zile de Workshopuri, adica 18 ore de continut aplicabil imediat;
• Subiecte de maxim interes dezbatute in cadrul workshopurilor, de neratat pentru orice magazin online;
• Workshopuri sustinute de cei mai buni traineri internationali si romani –  Alex Langshur (Co-Fondator si Senior Partner al Cardinal Path), Karl Gilis (Co-Fondatorul companiei belgiene AGConsult), Marie Polli (Senior Optimization Strategist ConversionXL) si Chris Hague (Communication & Marketing Manager ZoomSphere) sunt doar primii 4 traineri anuntati

Biletele pentru GPeC Summit au fost puse in vanzare, existand si o Oferta Early-Bird, valabila pana pe 15 Mai 2016, inclusiv, potrivit careia un bilet pentru toate cele 3 zile de eveniment costa doar 147 euro (TVA inclus). Mai multe detalii despre politica de preturi, avantajele participarii, speakerii confirmati pana in prezent si inscriere, regasiti pe website-ul GPeC: http://www.gpec.ro/gpec-summit-mai/

Competitia Magazinelor Online GPeC 2016

De astazi pana pe 31 Mai 2016, magazinele online care vor sa isi evalueze website-urile si prezenta online, se pot inscrie in Competitia GPeC. Peste 20 de experti in e-commerce – membri in Juriul GPeC – vor analiza website-urile magazinelor tinand cont de 125 de aspecte esentiale pentru orice business online, aspecte care vizeaza: Usability, Customer Experience, Design, Functionalitati, Social Media, Mobile, SEO, Securitate, Aspecte Juridice si Profesionalismul si Calitatea Serviciilor magazinelor.

Cele 125 de criterii de jurizare GPeC reprezinta cel mai complex ghid despre cum sa ai un magazin online cu reale sanse de succes. “Ganditi-va la criteriile GPeC ca la fundatia unei case: orice magazin online care le intruneste are toate sansele sa construiasca mai departe un business de succes. Este ca si cum ai pune bazele unei fundatii care sa reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Richter” – spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC.

Ca in fiecare an, criteriile de jurizare GPeC au fost actualizate tinand cont de ultimele tendinte din e-commerce, in asa fel incat magazinele online sa obtina in urma evaluarii o adevarata radiografie a website-ului lor. Practic, fiecare magazin inscris in Competitie va cunoaste exact care sunt principalele probleme ale prezentei sale online si, mai ales, ce si cum trebuie sa remedieze pentru a vinde mai mult.

“Desi se numeste Competitia Magazinelor Online, suntem mult mai mult decat o competitie pentru ca le oferim magazinelor sansa de a primi un audit profesionist, facut de specialisti cu ani buni de experienta in e-commerce. Un astfel de audit le poate ajuta enorm sa identifice problemele pe care le au si cum le pot solutiona, iar asta se traduce in optimizarea conversiilor si in cresterea vanzarilor” – explica Andrei Radu.

Cine poate participa in Competitia GPeC 2016?

Orice magazin online care are o vechime minima de 6 luni pe piata.

Pentru a fi acceptate in Competitie, magazinele vor fi evaluate initial din punct de vedere al respectarii legislatiei in vigoare si a bunelor practici in e-commerce. De pilda, vor fi verificate informatii precum: publicarea tuturor coordonatelor de contact; respectarea politicii de returnare a produselor in 14 zile calendaristice fara invocarea niciunui motiv din partea clientilor; informarea corecta a utilizatorilor cu privire la pretul final al produselor, modalitatile de plata acceptate, modalitatile de livrare, conditiile de garantie si service etc.

De indata ce criteriile de preselectie sunt intrunite, magazinele sunt acceptate in Competitia GPeC si primesc, gratuit pentru 12 luni, atestarea Trusted.ro – adica devin certificate drept Magazine de Incredere care respecta legislatia in vigoare.

Incepand de anul acesta, impreuna cu atestarea Trusted magazinele vor primi si acces gratuit pentru 12 luni la implementarea sistemului de feedback “Opinii de Incredere” dezvoltat de TRUSTED.ro. Sistemul le va permite magazinelor sa afle opiniile propriilor clienti despre calitatea serviciilor si despre gradul de satisfactie al acestora in raport cu magazinul lor.

Odata acceptate in Competitia GPeC 2016, magazinele online vor fi evaluate in doua etape diferite si tinand cont de cele 125 de criterii de jurizare si vor primi rapoartele de evaluare care contin notele Juriului GPeC pentru fiecare criteriu in parte, precum si scurte comentarii sau recomandari despre cum sa isi imbunatateasca anumite aspecte din website-urile lor.

Taxa de inscriere in Competitia GPeC porneste de la 260 EUR, dar magazinele online primesc servicii si beneficii in valoare de minimum 2.920 EUR! Lista completa de avantaje poate fi consultata pe website-ul GPeC la www.gpec.ro/avantajele-participarii/

Termenul limita de inscriere in Competitia GPeC este 31 Mai 2016, ora 23:59, dar organizatorii au pregatit si o Oferta Speciala Early-Bird valabila pana pe 20 Mai 2016 care aduce reduceri semnificative de pret magazinelor online interesate sa participe in Competitie.

8 luni de evenimente e-commerce Premium de la GPeC, editia de 11 ani

De astazi, 21 Aprilie, a luat startul cea de a 11-a editie anuala a GPeC – Cel mai Important Eveniment de E-Commerce din Romania.

Pe langa lansarea inscrierilor in Competitia Magazinelor Online si GPeC Summit 25-26-27 Mai 2016, urmeaza 8 luni de evenimente care vor aduce participantilor continut premium si consultanta avizata de la unii dintre cei mai buni specialisti romani si internationali: Intalnirile Consultative GPeC; Scoala de Vara de E-Commerce GPeC; GPeC Summit (editia de toamna – Noiembrie 2016) si Festivitatea de Decernare a Premiilor in Comertul Electronic Romanesc, Gala Premiilor eCommerce (Noiembrie 2016).

Informatii detaliate despre toate actiunile GPeC regasiti pe website-ul evenimentului, www.GPeC.ro.

Britanicul Dominic Miller, chitarist si colaborator al lui Sting inca din 1990 si cel care a compus numeroase piese cunoscute la nivel international, printre care „Shape of my Heart”, s-a alaturat cauzei Jazz in the Street si va concerta la Cluj in 23 aprilie.

Dominic Miller isi va prezenta astfel pentru prima data in Romania proiectul personal, fiind insotit de percutionistul Miles Bould. La randul lui, Miles Bould a avut colaborari cu artisti precum Sting, Robert Palmer, Tina Turner, Michael Jackson, Joe Cocker, Kylie Minogue, Dave Gilmore, Beyonce.

Concertul Dominic Miller (from Sting) and Miles Bould va avea loc in 23 aprilie, in curtea Muzeului de Arta din Cluj-Napoca, de la ora 21, in inchiderea Jazz in the Street. Biletele la concert pot fi cumparate online de pe biletmaster.ro, de la casieria Teatrului National din Cluj, iar in ziua evenimentului si de la Muzeul de Arta.

Artistii ies in strada la Cluj

24 de artisti vor sustine reprezentatii pe strazile Clujului in 23 aprilie, in cadrul Jazz in the Street. Evenimentul isi propune sa redescopere spatii si sa le puna in valoare, sa aduca artistii stradali mai aproape de publicul larg si sa contribuie la cresterea notorietatii artei practicate de acestia, fie ca e vorba de muzica, performance-uri, teatru, mima sau alte forme de manifestare artistica.

Jazz in the Street este un proiect cultural cofinantat de Administratia Fondului Cultural National. Proiect realizat cu sprijinul Primariei si Consiliului Local Cluj-Napoca. Proiectul sustine candidatura orasului Cluj-Napoca la titlul de Capitala Culturala Europeana 2021.

Un studiu privind nivelul de educatie financiara al managerilor, antreprenorilor si profesionistilor din Romania, cercetare derulata de compania Profit Point in parteneriat cu Business Days, cea mai mare platforma de business networking din tara noastra, contureaza portretul contradictoriu al clasei de mijloc din Romania. Studiul, un prim pas dintr-un amplu program de educatie financiara, arata ca antreprenorii, managerii, profesionistii si salariatii isi fac educatia financiara pe cont propriu, dar recunosc, intr-o proportie covarsitoare, ca au nevoie sa isi dezvolte competentele. Pe de alta parte, ei nu ar aloca mai mult de doua ore pe saptamana ca sa invete.

In cadrul studiului, respondentii au fost selectati din randul antreprenorilor, managerilor, salariatilor si profesionistilor. In majoritate, acestia au declarat ca principala sursa de venituri a familiei provine din activitatile lor legate de profesie (38%). La mica distanta, aproape 33% dintre cei chestionati au indicat ca este vorba de un salariu fix, fiind urmati de cei care au mentionat un salariu fix plus diverse bonusuri sau indemnizatii (21%), respectiv un salariu la care se adauga comisioane (20%). Pentru alti 28% dintre respondenti, veniturile cele mai substantiale provin din dividende.

De cealalta parte, exista un segment relativ semnificativ de respondenti care au declarat ca sursa principala de venituri castiguri de natura pur financiara – respectiv randamentele aduse de diverse investitii (12%) si dobanzile la plasamente (7%).

Venituri mici spre medii

In ceea ce priveste nivelul mediu al veniturilor familiei, acesta este distribuit relativ uniform intre intervalele valorice: astfel, 8% dintre respondenti au declarat venituri lunare de sub 500 de euro, 15% au indicat venituri intre 500 si 750 de euro, 17% intre 750 si 1.000 de euro, iar 14% intre 1.000 si 1.500. Altfel spus, mai bine de jumatate dintre familiile romanilor au venituri lunare de cel mult 1.500 de euro.

Pe de alta parte, ca pondere relativa, cei mai multi dintre cei chestionati au declarat castiguri lunare intre 1.500 si 2.500 de euro (25%). Urmeaza cei care castiga intre 2.500 si 5.000 de euro (15%), apoi familiile cu venituri intre 5.000 si 10.000 de euro (4%) si, in cele din urma, performerii absoluti, familiile cu venituri de peste 10.000 de euro pe luna (1%).

Cheltuieli greu tinute sub control

Raspunsurile la intrebarea privind acoperirea cheltuielilor lunare curente din salarii indica lipsa cunostintelor de management al costurilor vietii de familie: aproape un sfert dintre respondenti au aratat ca mai putin de jumatate din ce castiga se duce pe cheltuielile curente si peste 41% au declarat o pondere a cheltuielilor in totalul veniturilor de 50-75%, la limita sustenabilitatii.

Insa nu mai putin de 24% au declarat ca cheltuielile curente absorb 75-100% din venituri, in timp ce peste 10% au recunoscut ca uneori acestea depasesc veniturile. Prin urmare, in cazul a mai bine de o treime dintre familiile romanilor nu se pune problema economisirii.

Educatie financiara pe cont propriu

Perceptia asupra propriilor cunostinte financiare este una optimista: aproape 42% dintre respondenti considera ca au un nivel de educatie financiara de nota 7 si 8, pondere practic egala cu aceea a respondentilor care si-au acordat note intre 3 si 6 (41%). Acesta ar putea fi un efect al lipsei de resurse: in marea lor majoritate, romanii sunt autodidacti in materie de educatie financiara – peste 58% se informeaza cautand pe internet sau citind articole de pe site-uri de specialitate. 46% citesc carti de specialitate si de educatie personala care ating subiectul, 40% discuta cu persoane cu experienta (prin mentoring, coaching si invatare individuala), iar 36% citesc publicatii economice si financiare. Doar ceva mai putin de un sfert dintre cei chestionati s-au referit la educatia formala (workshopuri si sesiuni de training); vestea buna este insa ca doar 12% dintre respondenti au declarat ca nu aloca deloc timp educatiei financiare.

Atractie pentru investitiile profitabile

O alta concluzie a cercetarii este ca oamenii sunt foarte interesati de dezvoltarea abilitatilor de gestionare financiara a bugetului familiei (79%). O surpriza: cand vine vorba de abilitatile specifice carora romanii le acorda in mod special importanta, dintre acestea se detaseaza clar modalitatile de a investi profitabil, considerate „foarte importante” de 29% dintre respondenti si „vitale” de 19%; aceasta a inregistrat cel mai mare scor dintre toate abilitatile listate.

Scoruri foarte apropiate au inregistrat planificarea financiara (33% „foarte importanta”, 15% „vitala”), economisirea eficienta (32% „foarte importanta”, 11% „vitala”), respectiv disciplina financiara (31% „foarte importanta”, 13% „vitala”).

Educatia financiara nu e vazuta ca investitie

Avand in vedere importanta acordata la nivel declarativ educatiei financiare, este o surpriza faptul ca romanii nu par sa considere aceste competente drept o investitie in propria persoana: peste jumatate dintre cei chestionati (54%) nu ar aloca mai mult de doua ore pe saptamana pentru propria educatie financiara. De asemenea, o majoritate zdrobitoare a respondentilor, de peste 65%, nu ar cheltui mai mult de 100 de euro pe luna pentru un program de dezvoltare a abilitatilor financiare, chiar daca ar avea garantia banilor investiti. Totusi, ceva mai bine de 30% ar ridica nivelul sumelor cheltuite pentru educatia financiara la 100-500 de euro.

In cele din urma, metodele preferate de invatare sunt workshopurile interactive cu traineri si specialisti cu experienta (64%) si e-learning-ul (61%).

Oamenii de afaceri din regiunea de vest a Romaniei si-ar dori un sistem de educatie mai performant, potrivit unei recente cercetari in randul antreprenorilor din aceasta zona, cercetare realizata in judetele Timis, Arad si Bihor de platforma de business networking Business Days, organizatorul evenimentelor cu acelasi nume.

In ceea ce priveste provocarile intampinate de afacerile din vestul tarii, in perceptia celor chestionati – antreprenori, manageri de top, manageri si profesionisti (experti si consultanti) – acestea tin in primul rand de fiscalitate, de birocratie si de coruptie, arata sondajul Business Days, realizat ca parte a unei cercetari de identificare a nevoilor antreprenorilor din aceasta regiune. Aceasta s-a derulat pe un esantion de 270 de antreprenori, top manageri, manageri si profesionisti (experti) selectati din trei judete puternic dezvoltate economic din regiunea de vest a Romaniei: Timis, Arad si Bihor.

Initiativa vine in anticiparea Timisoara Business Days, eveniment traditional de business networking care va reuni in orasul de pe Bega, in perioada 6-7 aprilie 2016, peste 1.000 de oameni de afaceri din Timisoara, intreaga regiune de vest si zona transfrontaliera limitrofa granitelor cu Serbia si Ungaria.

Din lista celor 22 de probleme cu care se confrunta mediul de business au mai fost insa nominalizate dificultatea de a gasi si a angaja personal calificat si lipsa de pregatire a candidatilor. O surpriza relativa a fost scorul sub medie inregistrat de costurile cu forta de munca, una dintre dificultatile cel mai adesea mentionate in ultimii ani de oamenii de afaceri.

Costurile cu personalul (care in Romania inseamna mai ales taxe si impozite pe salarii si pe celelalte beneficii materiale acordate angajatilor) au avut in medie un scor mai mic decat indicatori precum „lipsa unei educatii formale de calitate”, „lipsa unei culturi antreprenoriale sanatoase” si „lipsa unei educatii de business de calitate”. Faptul reflecta, pe de o parte, evolutia economica pozitiva a regiunii de vest, dar si decalajul din ce in ce mai accentuat dintre oferta sistemului de educatie si cererea de pe piata muncii, disparitate resimtita acut de antreprenori.

Cu privire la ceea ce ii intereseaza atunci cand intra in contact cu alti antreprenori, majoritatea oamenilor de afaceri din vestul Romaniei sunt interesati sa isi largeasca orizontul de idei, precum si retelele de clienti si parteneri de business, arata sondajul.
In topul intereselor exprimate de antreprenori au mai fost mentionate, dupa posibilitatea de a schimba idei, de a gasi noi clienti si parteneri, posibilitatea de a afla noutati, ocazia de a intalni personalitati sau oameni cu un nivel inalt de decizie, largirea sferei de cunostinte, actualizarea si dezvoltarea retelei de contacte, informarea in legatura cu ultimele tendinte in industrie, dar si ocazia de a intalni antreprenori din acelasi domeniu, precum persoane cu interese comune.

Timisoara Business Days va avea loc la Hotel Senator si Expo Vest Timisoara si va aduce laolalta antreprenori, manageri din esalonul superior si secund din industria auto, IT, servicii, retail, institutii financiar-bancare, din alte industrii precum constructii, transporturi, energie, industria lemnului, textila, agricultura, alimentara, din sectorul medical, stomatologie si farmacie. Pentru mai multe detalii, accesati: http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/Homepage. La eveniment vor fi de asemenea prezenti 100 de speakeri de top, iar participantii vor avea ocazia de a asista la 42 de manifestari adaptate nevoilor si provocarilor cu care se confrunta antreprenorii astazi.

Se mai pot face inscrieri pina in data de 5 aprilie, ora 15:00, in limita locurilor disponibile, accesand: http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/Inscriere.

“Cand oameni obisnuiti reusesc sa convinga primarul sau ministrul sa repare sau adopte decizii drepte pentru diverse comunitati, aceste reusite par adesea magice pentru contextul actual al participarii publice din Romania. Oamenii pe care ii premiem la Gala dau insa dovada de curaj si perseverenta si, prin implicare civica, ne demonstreaza ca imposibilul se transforma in posibil. Exemplele sunt diverse, de la adoptarea unor legi din domeniul sanatatii sau educatiei, la transparentizarea procesului decizional in administratie sau salvarea zonelor verzi de la disparitie, pana la asigurarea unui transport in comun accesibil si civilizat.” Oana Preda, Director Executiv CeRe

Oamenii si organizatiile premiate la cea de-a VII-a editie a Galei Premiilor Participarii Publice (G3P), desfasurata pe 24 martie, au obtinut schimbari importante in comunitate prin interventii avute in decizii publice. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica premiaza anual persoane, organizatii si reprezentanti ai administratiei care demonstreaza o schimbare de perspectiva in Romania, aceea in care deciziile publice reflecta dorintele si vocea cetatenilor, prin proiecte ale comunitatii care-i privesc direct.

Premiantii Galei Premiilor Participarii Publice din acest an sunt:

1. Asociatia Salvati Copiii, Filiala Iasi pentru Campania „Acolo unde nu ajung drepturile copiilor”: au asigurat accesul la educatie pentru 102 copii din comunitati izolate
2. Asociatia Elevilor din Constanta pentru campania „Reduceri la abonamente. Elevii isi cer drepturile!”: au determinat primaria sa reduca costul pentru transportul in comun al elevilor
3. Asociatia OvidiuRo pentru campania „Fiecare Copil la Gradinita – LEGE”: aprobarea legii prin care familiile defavorizate au dreptul la tichetele sociale conditionate de prezenta copiilor la gradinita
4. Coalitia Romania Respira pentru campania „Romania fara fum – sanatatea nu se negociaza!”: a fost aprobata legea care interzice fumatul in spatii publice
5. Georgiana Marcu pentru campania „Transport mai bun pentru cetatenii din satul Pleasa”: usurarea conditiilor de transport in comun pentru locuitorii satului Pleasa din jud. Prahova
6. Asociatia Elevilor din Constanta pentru campania „Bursele pentru elevi, cerute in instanta”: alocarea bugetului necesar pentru acordarea burselor de merit, sociale si de studiu pentru 10.000 de elevi din Constanta
7. Asociatia Elevilor din Bacau pentru campania „Lasati-ne sa batem mingea!”: accesul elevilor si studentilor pe terenurile de sport ce apartin scolilor si liceelor din oras, dupa terminarea orelor de curs
8. Centrul de Resurse Juridice pentru campania „Fara lagare! Prevenirea abuzurilor la adresa drepturilor persoanelor cu dizabilitati mintale institutionalizate”: aprobarea legii care prevede infiintarea Mecanismului Independent de Monitorizare a respectarii drepturilor persoanelor cu dizabilitati mintale institutionalizate
9. Asociatia Agent Green, Campania „Stop taierilor ilegale”: masuri pentru protejarea padurii din Cosava Mica impotriva exploatarilor forestiere
10. Romanian Youth Movement for Democracy pentru campania „Cetateni activi pentru Bacau”: mai multa transparenta decizionala in administratia locala
11. Ovidiu Vanghele, Centrul de Investigatii Media, la categoria speciala pentru “Jurnalisti”: pentru articolele de investigatie in sprijinul adoptarii Mecanismului de Monitorizare independenta a situatiei din centrele rezidentiale pentru persoane cu dizabilitati mintale
12. Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale – ANPCDEFP, Asociatia pentru Dezvoltare Activa pentru campania „Zilele Parcului Gheraiesti 2”: reabilitarea si dezvoltarea parcului Gheraiesti din Bacau
13. Premiul Special CeRe – Dan Perjovschi

Mai multe detalii despre povestile premiate anul acesta gasiti aici.
Imagini video din timpul Galei Premiilor Participarii Publice, editia 2016.
Mai multe detalii despre G3P, aici. facebook: Gala Premiilor Participarii Publice

Cinci din cele sase principale provocari pentru afacerile din regiunea de vest a Romaniei tin, in perceptia celor chestionati, de fiscalitate, de birocratie si de coruptie, conform unei cercetari realizate in Timis, Arad si Bihor de Business Days, una dintre cele mai mari platforme de business networking din Romania.

Pentru cei mai multi respondenti chestionati in cadrul cercetarii Business Days, principalul factor de succes in afaceri este reprezentat de echipa companiei, aceasta optiune de raspuns intrunind voturile majoritatii celor chestionati – cu exceptia profesionistilor, care au indicat inovatia drept factorul principal al succesului in business.

In ordinea descrescatoare a voturilor inregistrate, factorii care determina succesul in afaceri au fost: echipa, inovatia, planul de afaceri, ideea de afaceri, networking-ul, intelegerea si folosirea tehnologiei, sistemul de taxare si fiscalitatea, accesul la finantare facila, capitalul de pornire, nivelul competitional al pietei, suportul din partea autoritatilor si norocul.

Raspunsurile au indicat o anumita omogenitate de opinii intre antreprenori, manageri de top si manageri, pe de o parte, fata de grupul profesionistilor, de cealalta parte. Daca pentru primii cei mai importanti factori de succes indicati au fost, in ordine, echipa, inovatia si planul de afaceri, profesionistii au pus pe primul plan inovatia, apoi planul de afaceri, echipa si ideea de afaceri (ultimele doua la egalitate de voturi).

Daca diferentele de optiuni in ceea ce ii priveste pe profesionisti pot fi explicate prin competentele particulare ale acestora, competente mai apropiate de activitati intelectuale si creative decat de managementul efectiv al organizatiilor, a existat insa si o mica surpriza la analiza distributiei voturilor pe judete; astfel, bihorenii au plasat pe pozitia a treia intelegerea si folosirea tehnologiei, optiune plasata abia pe locul VI ca medie regionala. Printre explicatiile posibile se numara efectul de antrenare al investitiilor in IT&C declansat de dezvoltarea industriei de profil in judetul vecin Cluj.
In ceea ce priveste echipa insasi, abilitatile cel mai des mentionate de respondenti pentru dezvoltarea acesteia au fost urmatoarele: cresterea implicarii echipei, excelenta in relatiile cu clientii, comunicarea, dezvoltarea spiritului de echipa, motivarea si recompensarea, leadership si managementul echipei, atragerea talentelor, controlul rezultatelor, precum si intocmirea si implementarea planurilor de actiune. Din nou, s-au remarcat diferentele de viziune dintre grupul antreprenori-manageri si cel al profesionistilor: daca primii au aratat la unison ca nevoia lor cea mai presanta este cresterea implicarii echipei, profesionistii au mentionat in primul rand excelenta in relatiile cu clientii.

Se mai poate remarca, de asemenea, scorul egal inregistrat, in viziunea top managerilor, de dezvoltarea spiritului de echipa, motivarea si recompensarea, controlul rezultatelor, respectiv intocmirea si implementarea planurilor de actiune. De altfel, top managerii au fost singurii care le-au indicat pe ultimele doua drept abilitati esentiale, din nou o consecinta probabila a setului specific de competente cu care opereaza acest grup de respondenti.

Atunci cand au fost intrebati despre nevoile de training pentru care ar fi dispusi sa isi perfectioneze abilitatile cu cei mai buni experti, respondentii au indicat, in ordine: negocieri, vanzari, strategie, leadership, marketing, dezvoltare personala, comunicare, management, branding, taxare si fiscalitate.

Exista, de asemenea, o nevoie clar resimtita de suport din partea autoritatilor; la intrebarea „cat de mari sunt asteptarile de la administratia centrala pentru sprijinirea economiei locale?” in niciunul dintre judete nu s-a inregistrat o medie mai mica de 3 (pe o scala de de la 1 la 5). In judetul Arad s-a inregistrat cea mai mare diferenta dintre numarul de total de respondenti care au indicat o valoare de 5 si orice alta varianta de raspuns, fapt care arata clar ca managerii si oamenii de afaceri aradeni resimt lipsa sprijinului autoritatilor publice mai acut decat vecinii lor. Cum bine se stie, Aradul se afla pe ultimul tronson al autostrazii A1, inca nefinalizata, care ar urma sa lege Bucurestiul de vestul Europei, ca parte a Coridorului IV paneuropean de transport rutier; din acest motiv, deciziile administratiei centrale afecteaza direct economia judetului.

Pe de alta parte, cei chestionati par sa fie sceptici in ce priveste sprijinul administratiilor locale. La intrebarea „cum vi se pare modul de sustinere a afacerilor din regiune de catre administratiile locale?” in toate cele trei judete s-au inregistrat doar… trei voturi cu scorul maxim (5). Majoritatea relativa a raspunsurilor a fost in mijlocul scalei (77 de raspunsuri cu scorul de 3), insa, cumulate, „notele proaste” (scoruri de 1 si 2) au fost cele mai numeroase (99). Sentimentul de nemultumire este vizibil.

Fiscalitatea, cea mai mare problema pentru afaceri

Cu privire la provocarile intampinate de afacerile din regiune, sistemul stufos de taxare a fost unanim nominalizat ca fiind principalul obstacol; de altfel, a fost indicat ca atare de catre toate grupurile chestionate, de la antreprenori la profesionisti, dintr-o lista de 22 de probleme cu care se confrunta mediul de business. Pe locurile urmatoare s-au situat birocratia excesiva, impredictibilitatea fiscala si nivelul taxelor, urmate de coruptie si de zelul si injustetea organelor de control. Altfel spus, cinci din cele sase principale provocari pentru afacerile din vestul tarii tin, in perceptia celor chestionati, de politici publice si administrative, la care se adauga coruptia, la randul sau un efect secundar al unui sistem de reglementare care functioneaza defectuos.

Cercetarea derulata de Business Days, platforma de business networking ce organizeaza evenimentele regionale cu acelasi nume, s-a derulat pe un esantion de antreprenori, top manageri, manageri si profesionisti (experti) selectati din trei judete puternic dezvoltate economic din regiunea de vest a Romaniei: Timis, Arad si Bihor, ca preambul pentru urmatoare editie a Timisoara Business Days 2016.
La editia din acest an a Timisoara Business Days, care va avea loc in perioada 6-7 aprilie, sunt asteptati peste 1.000 de oameni de afaceri din regiunea de vest, din tara, dar si din regiunea transfrontaliera Ungaria-Serbia. Evenimentul va avea loc la Complex Senator ( Expovest Timisoara). Mai multe detalii despre program, speakeri si optiunile de inscriere puteti gasi la adresa http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/Homepage. Pentru cei interesati, in perioada 7-21 martie sunt active oferta „early bird” si oferta de loializare!

Fiecare antreprenor isi propune sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a transforma afacerea pe care o conduce intr-una de succes.

ADN Antreprenor este evenimentul care prezinta profilul antrepenorului roman si nisele in care s-au dezvoltat in ultimii 20 de ani afacerile antreprenoriale. In cadrul conferintei vor fi dezbatute si cele mai eficiente strategii de dezvoltare precum si provocarile si oportunitatile pe care le ofera mediul de afaceri romanesc in 2016, chiar de la antreprenorii care si-au demonstrat valoarea de-a lungul timpului.

Conferinta reuneste nume puternice din domeniul de business din Romania, antreprenori, specialisti si consultanti. Dintre speakeri amintim pe: Radu Timis, Presedinte, Cris Tim; Cristian Constantinescu, CEO, Noriel; Felix Tataru, Presedinte-fondator, GMP Group; Mihai Panfil, Owner, Origo; Cristian Logofatu, Co-Founder, Bittnet Systems; Andrei Popea, General Manager, FIVE’S International, Liviu Nistoran, CEO & Founder, Evolio si Florian Neagu, Director adjunct, Directia Stabilitate Financiara, BNR.

Evenimentul ADN Antreprenor este organizat de echipa revistei Biz pe 30 Martie, la Athénée Palace Hilton, Bucuresti.

Mai multe detalii despre program si speakeri regasiti pe site-ul evenimentului ADN Antreprenor. Detalii si acreditari de presa, la adresa de mail lelia.petrescu@revistabiz.ro.

Editia a VII-a e festivalului Serile Filmului Romanesc are nevoie de o echipa generoasa de voluntari. Pentru al doilea an consecutiv, la Iasi, voluntariatul se imbina perfect cu filmul romanesc: timp de cinci zile, tinerii dornici de a se implica intr-un eveniment cultural cu tenta cinematografica, au posibilitatea de-a face asta si de-a fi rasplatiti cu experiente unice, activitati interesante si un certificat important de voluntar.

Asociatia Studentilor Jurnalisti Iasi (organizatorul festivalului SFR) pretuieste voluntariatul, pentru ca sta la baza formarii tinerilor si le da posibilitatea de a interactiona cu oameni pe care altfel, ii pot vedea doar in filme, la televizor sau in ziare.
Festivalul se desfasoara in perioada 4-8 mai la Iasi, in mai multe locatii partenere. Daca te consideri implicat, energic, altruist, optimist si cu putere de organizare, atunci cu siguranta vom face festivalul cu ajutorul tau!

Aplica aici pentru selectia voluntarilor!

Data limita pentru inscrieri: 31 martie 2016; dupa care va urma perioada de selectie si training.

O editie cu documentare si cu zeci de invitati din lumea filmului romanesc

Ambasadorul cultural al festivalului: criticul de film Irina Margareta Nistor

Despre editia din 2016, care se anunta una la fel de valoroasa in ceea ce priveste invitatii, Andrei Giurgia, directorul festivalului: „Festivalul Serile Filmului Romanesc propune, pentru anul 2016, o noua abordare. Fiind singurul festival de film dedicat in intregime cinematografiei romanesti, editia de la anul va marca cateva date importante din istoria cinematografiei noastre. Productii noi, altele de referinta si documentare vor fi proiectate in cele mai importante zone istorice din Iasi. O alta etapa importanta in dezvoltarea festivalului o reprezinta promovarea si implicarea in proiect a tinerilor talentati care au ales sa faca performanta in tara sau in strainatate. La inceput de mai, vom sarbatori la Iasi filmul romanesc, asa cum se intampla de sase ani la rand.”

Iasul va gazdui peste 40 de personalitati din lumea filmului romanesc si a productiei acestuia (regizori, actori, scenografi, critici de film). O noutate a editiei a VII-a o reprezinta documentarele romanesti, care vor avea zile special dedicate vizionarii, dar si dezbaterii importantei lor in spatiul socio-cultural autohton. Filmele de lungmetraj din program se incadreaza in noutatile cinematografice ale anului 2015, dar vor fi sustinute si de valoarea productiilor vechi de zeci de ani, care au contribuit la dezvoltarea filmului romanesc.

BIZ si DDB Romania au lansat vineri, 19 februarie 2016 campania #suntuntaran, pentru reabilitarea termenului „taran”. In 4 zile de la lansarea campaniei, peste 18.000 de oameni au adoptat mesajul campaniei si au recunoscut ca sunt tarani, in site-ul dedicat acesteia, www.suntuntaran.ro.

DDB Romania si Revista Biz au lansat vineri, 19 februarie 2016, campania de reabilitare a termenului „taran”, #suntuntaran, alaturi de nume cheie, reprezentative pentru Romania de azi.

Tudor Giurgiu, Smiley, Virgil Iantu, Chef Nicolai Tand, Cristian China-Birta, Marius Tudosiei, Catalin Nastasoiu si multi altii au acceptat sa fie promotorii campaniei si sa se asocieze deschis cu titulatura „taran”, pentru a trage un semnal de alarma asupra denaturarii acestui termen.

Astazi, termenul taran a ajuns sa aiba preponderent conotatii peiorative, sinonim cu badaran, necioplit sau mitocan. A ajuns un cuvant care denota rusine pentru cei asociati cu acest termen si aduce, dupa sine, o schimbare perceptuala importanta. Campania #suntuntaran este demersul de a restabili asocierile primare ale termenului (simplitate, cinste, modestie, ca sa numim doar cateva) si, implicit, demersul de a ne reaminti ca toti suntem tarani la a doua sau a treia generatie.

Revista Biz este de 16 ani un sustinator puternic al valorilor autentice romanesti, astfel ca selectionarea acestui mesaj a fost un pas natural, in special in 2016, anul in care este nevoie mai mult ca niciodata sa spunem lucrurilor pe nume.

„Nu am pornit campania pentru ca idealizam taranii sau pentru ca ne dorim sa devenim mai tarani decat cei de la sate, ci pentru a ne reaminti ca acest cuvant este folosit gresit. Si, mai ales, pentru ca vrem sa il folosim corect! La a doua sau a treia generatie, cu totii suntem tarani.

Imediat dupa lansare s-a vazut teama multora de a se asocia cu acest termen. Reactiile pozitive au fost insa covarsitoare, iar campania a fost numita <<o adevarata revolutie>>. Le multumim oamenilor curajosi care ne-au fost alaturi, tuturor persoanelor publice care s-au asociat deschis si au recunoscut ca sunt tarani. Le multumim si tuturor celor care sunt deschisi la mesajul nostru si care l-au adoptat deja sau o vor face pe parcursul campaniei.”, a declarat Marta Usurelu, redactor sef la Revista Biz.

„Se vorbeste foarte des despre schimbare, insa stim cu totii ca nu este important doar sa emitem pareri, ci sa adoptam pozitii clare si sa spunem lucrurilor pe nume. Este un semnal important atunci cand una dintre publicatiile cu cea mai puternica si relevanta voce din presa romaneasca alege sa abordeze un subiect atat de puternic. Ne-am bucurat ca am fost pe aceeasi lungime de unda cu cei de la Biz si am conturat si pus in practica o campanie pe care ne-o dorim memorabila, intr-un sens foarte practic: sa ne aducem aminte adevaratul sens al cuvantului „taran” si sa nu-l mai asociem cu tot ce se intampla rau in jurul nostru. Suntem pe drumul cel bun, iar dovada o reprezinta cei peste 18.000 de romani care au adoptat mesajul pe www.suntuntaran.ro si pe profilul lor din retelele sociale, dar si miile de comentarii pozitive.”, a declarat Costin Milu, Creative Director DDB Romania.

Reactiile au fost vizibile, imediat dupa lansarea campaniei. Promotorii campaniei au postat puternic pe retelele sociale, iar mesajul s-a propagat rapid in mediul online, dar si in randul publicului larg. Gestul de a recunoaste #suntuntaran este mai mult decat un simbol, este o actiune si un angajament de a remedia natura acestui termen.

Numarul oamenilor care isi iau acest angajament creste de la zi la zi, iar campania este abia la inceput.

Conform cifrelor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea totala a retail-ului online autohton a crescut de la 1,1 Miliarde EUR in 2014 la peste 1,4 Miliarde EUR in 2015. Unele companii din domeniu considera chiar ca valoarea se apropie mai mult de pragul de 1,5 Miliarde EUR. Cifra face referire exclusiv la produsele fizice comercializate online (indiferent de natura lor) si nu la servicii, plati de facturi la utilitati, bilete de avion, rezervari hoteliere sau de vacante si calatorii, bilete la spectacole etc.

GPeC este, de 11 ani, cel mai important eveniment de e-commerce din Romania care, printre altele, centralizeaza datele si publica in fiecare an raportul oficial al pietei romanesti de comert electronic. Iata care sunt principalele statistici pentru anul recent incheiat, potrivit raportului.

Potrivit ultimelor date disponibile, Romania are in prezent aprox. 19,8 milioane de locuitori din care 13 milioane au varsta cuprinsa intre 16 si 55 de ani, iar 11 milioane sunt utilizatori de Internet, comparativ cu decembrie 2014 cand numarul internautilor era de aprox. 10 milioane. Astfel, rata de penetrare a Internetului a crescut de la 49,76% la sfarsitul anului 2014 la aprox. 56% la finele anului 2015.

Din cele 11 milioane de utilizatori de Internet, 6,7 milioane au facut cumparaturi online vreodata. Majoritatea prefera sa foloseasca inca desktop-ul atunci cand cumpara online, dar Mobile-ul a crescut spectaculos in 2015, iar trend-ul se amplifica in decursul acestui an. Astfel, in ultimele luni ale anului 2015, peste 50% din traficul marilor magazine online a fost generat de dispozitive mobile.

1,4 milioane de romani au cumparat online prin intermediul unui dispozitiv mobil, iar aprox. 850.000 prin intermediul unei aplicatii mobile. In prezent, rata de penetrare Mobile in Romania este de peste 100%, existand mai multe sim-uri active decat populatia tarii.

Rata de penetrare a dispozitivelor mobile de tip smartphone a cunoscut o ascensiune fulminanta in ultimii 4 ani. Daca in Romania anului 2012 existau aprox. 2,5 milioane de smartphones, in prezent numarul acestora depaseste 10 milioane, indicand o rata de penetrare de peste 50%.

Un cumparator online face, in medie, 8,2 achizitii pe an – in usoara crestere fata de anul 2014 cand media era de 8,1 si fata de anul 2013 cand cifra era de 7,9 achizitii/an. In schimb, cumparatorii online romani prefera in continuare si intr-o majoritate covarsitoare de aprox. 90%, sa plateasca ramburs (in numerar, la livrarea produselor). Desi procentele au mai crescut usor, doar 6-7% sunt plati online prin card si 3-4% plati prin alte metode decat numerar sau card, cum ar fi: online banking, micro-plati prin sms etc.

Totusi, potrivit oficialilor Visa, numarul de tranzactii online platite prin carduri Visa la magazinele online a crescut cu 20-25% in 2015 fata de 2014. Tot cifrele Visa arata ca romanii cheltuiesc mai mult la magazinele online din strainatate decat la cele autohtone, valoarea medie a unei tranzactii fiind de 58 EUR in cazul magazinelor de peste hotare si de 40 EUR in cazul magazinelor online din Romania.

Numarul magazinelor online care inregistreaza activitate comerciala constanta a ramas in 2015 la acelasi nivel cu anul 2014, respectiv aprox. 5.000 de magazine online. Potrivit cercetarilor GPeC exista, insa, peste 20.000 de website-uri pe domeniu .ro care au functie de „adauga in cos”, asadar teoretic numarul de website-uri de comert electronic este semnificativ mai mare. Practic, doar cele 5.000 din acestea (cele la care ne raportam mai sus) genereaza trafic suficient de important si constant in timp, in asa fel incat sa poata fi luate in calcul.

Se estimeaza ca din cele 5.000 de magazine online active in peisajul e-commerce romanesc, aprox. 200 sunt afaceri medii si mari, adica depasesc cel putin pragul de 1 Milion EUR cifra de afaceri anuala.

Din totalul de 5.000 de magazine, 1.374 sunt inrolate in standardul de securitate 3D Secure, comparativ cu 1.173 la finele anului 2014.

In Romania exista, in prezent, aprox. 14,5 milioane de carduri inrolate in sistemul 3D Secure, dar din acestea doar 1.329.919 sunt activate in sistem, adica sunt folosite efectiv in tranzactionarea online.

Din punct de vedere al platilor online prin card, volumul total inregistrat in 2015 depaseste cu mult bilantul pe 2014, respectiv: 514 milioane EUR au fost generate de plati online prin card in 2015 (e-tail, dar si servicii, travel, plati utilitati etc.), comparativ cu 337 milioane EUR inregistrate in 2014. Din cele 514 milioane EUR, RomCard a generat un volum de 394 milioane EUR, iar procesatorul mobilPay un volum de aprox. 120 milioane EUR – ambele companii inregistrand cresteri semnificative in 2015 fata de 2014.

Facand abstractie de modalitatea de plata preferata, principalele categorii de produse vandute in 2015 au fost, in aceasta ordine: produsele din gama Electro-IT (ex.: PC si componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice si electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion si subsidiare (imbracaminte, incaltaminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casa si decoratiuni, precum si produsele destinate copiilor (de la jucarii pana la articole pentru copii de tip: carucioare, vestimentatie, consumabile etc.).

Din punct de vedere al valorii cosului mediu, segmentul Electro IT a inregistrat o scadere in 2015 comparativ cu 2014, de la 800 RON in 2014 la aprox. 680 RON in 2015, dar numarul de tranzactii a crescut. Produsele destinate copiilor au ramas pe o linie similara atat in 2014, cat si in 2015, valoarea medie a unei tranzactii fiind de aprox. 210 RON.

Cresteri ale valorii cosului mediu au inregistrat produsele din gama Fashion de la 160 RON in 2014 la 180 RON in 2015, precum si produsele din categoria Home & Deco de la 180 RON in 2014 la 220 RON in 2015, romanii cheltuind mai mult pe aceste categorii.

Doar in ziua de Black Friday 2015 s-au vindut online produse in valoare totala de aprox. 100 milioane EUR, inregistrandu-se o crestere considerabila fata de Black Friday 2014, cand valoarea era situata la aprox. 75 milioane EUR.

Fara a putea fi punctat un motiv anume, statisticile provenite de la principalii jucatori precum si de la retelele de afiliere arata ca romanii cumpara online cel mai mult in zilele de miercuri si joi ale fiecarei saptamani.

Principalele beneficii si servicii pe care romanii si le doresc de la magazinele online sunt, pe rand: transport gratuit, promotii si reduceri de pret, costul transportului in cazul returului sa fie suportat tot de magazinul online (chiar daca legislatia in vigoare prevede ca intra in sarcina cumparatorului), iar livrarea produselor achizitionate sa fie facuta cat mai repede.

“Piata romaneasca de e-commerce continua sa creasca de la un an la altul, iar cifrele tocmai publicate demonstreaza acest lucru. Nu cred ca gresesc cand zic ca industria de e-commerce este printre putinele din Romania post ‘89 care urmeaza – fara oprelisti – o curba ascendenta”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

In privinta tendintelor si a asteptarilor consumatorilor de la magazinele online, Andrei Radu puncteaza:

“Traim in secolul vitezei, deci clientul vrea ca totul sa se intample cat mai repede, daca se poate ieri si nu azi. Magazinele online si companiile de curierat trebuie sa fie neaparat pregatite pentru a raspunde acestei nevoi.

Apoi se contureaza un shift foarte important in piata: daca pana de curand pretul produselor era factorul decisiv in decizia de cumparare, acum pretul cel mai mic nu inseamna totul – cumparatorii incep sa se orienteze catre calitatea serviciilor si catre serviciile post-vanzare, catre timpul de raspuns rapid din partea comerciantului si – chiar daca este covarsitor inca in decizia de cumparare – pretul nu mai inseamna hotarul peste care nu se trece. Calitatea serviciilor devine din ce in ce mai importanta.

Deloc in ultimul rand, magazinele online trebuie sa fie in pas cu tehnologia si ma refer aici la optimizarea site-urilor pentru dispozitivele mobile. Mobile Commerce-ul a devenit deja prezentul si nu un trend de viitor, iar magazinele trebuie sa inteleaga acest lucru.”