Ramona, daca eu aveam timp zilele astea as fi scris un post exact acelasi post. In cazul meu nu-i numai vorba de lipsa timpului ci si de o blazare in ceea ce priveste blogosfera. Sunt implicata acum in niste proiecte care nu-mi dau voie sa nu mai scriu, dar vizitele mele pe alte bloguri s-au rarit pana aproape de disparitie, ca sa nu mai zic de comentat pe ici pe colo, unde credeam ca am ceva de zis. Hmm, imi aduc aminte de vremurile alea, care nu-s chiar asa departe, dar s-au dus.
Acum nu trebuie sa ne culcam pe o ureche si sa zicem ca blogurile vor muri, vin tot timpul din urma alti bloggeri noi si plini de verva care vor avea probabil anii lor de glorie, dar eu una sunt sigura ca si daca-mi iau vacanta doua saptamani si nu mai scriu nimic pe blog, dupa ce trece vacanta sigur ma vor manca degetele sa scriu ceva, ma va impinge curiozitatea sa vad ce-a mai scris arhi, ce mai zice dojo, ce-a mai facut miruna, etc.
Intr-un cuvant, da, si eu vad o descrestere, dar sigur e de la primavara. :D
Citesc zilele astea cartea lui Ivor Porter, Mihai I al Romaniei- regele si tara. Traiesc evenimentele din istoria noastra citind despre viata omului astuia, care a fost mai incercat de soarta mult mai tare decat multi dintre noi. Nu contenesc sa ma minunez de faptul ca ne ignoram regele chiar si acum cand si cel mai carcotas dintre noi a inteles ca numai un om exemplu care iubeste Romania si pe romani neconditionat, ne mai poate salva din mocirla in care ne scufundam cu fiecare zi mai mult.